Tradiția romanescă cere ca pe masă de Paște să fie prezentă pasca, la fel cum tradiția italiană vrea pe masa pascala pastiera. Sunt două preparate care au la bază un aluat dulce și o umplutură de brânză proaspătă sau de urdă, aromată cu diverse miresme. Sunt două preparate simple, din popor, dar care au o mare importanță pentru creștină tate, sunt exprimarea unui gest culinar de apropiere față de Mântuitor, de mulțumire pentru belșugul de pe masa noastră.
PASCĂ ROMÂNEASCĂ - REȚETA FAMILIEI MELE
Ingrediente:
- 500 g făină
- 200 g lapte
- 100 g apă
2-3 linguri de zahăr
- 1 pliculeț de drojdie uscată
- 2 gălbenușe + 3 ouă
- coajă lămâie
- 50 g unt
- 500 g brânză dulce de vacă (eu am folosit urdă de data această)
- 3 plicuri de zahăr vanilat
- 1 esență de rom
- 1 baton de vanilie
- 150 g stafide
- 3 linguri de griș
Am pus laptele și apa călduțe într-un bol. Am adăugat zahărul și drojdia, 2-3 linguri de făină și am amestecat. Am lăsat amestecul la călduță până ce a început să crească. Am adăugat restul de făină, galbenusele de ou și untul topit (sănu fie fierbinte). Am frământat și am acoperit cu un prosop de bucătărie. Am lăsat la dospit.
Între timp am pregătit umplutura. Am amestecat urda cu zahărul vaniliat și cu galbenusele de la 2 ouă. Am adăugat esența de romă, semințele de la un baston de vanilie, coja rasă de la o lămâie. Am bătut separat albusuriele de la 2 ouă și le-am adăugat la umplutura. Am pus înăuntru și stafidele, pe care le-am ținut pentru 15-20 minute în apa călduță. Amestec totul.
Aluatul l-am împărțit în 2. O parte am întins-o formând o foaie pe care am pus-o pe fundul unei tăvi rotunde de diametru 25 cm, tapetată cu hârtie de copt. Am pus în mijloc umplutura și am așezat marginile de aluat în jurul ei. Cealaltă parte a aluatului am întins-o, am tăiat-o în fâșii subțiri pe care le-am impletitit. Împletiturile le-am pus de jur împrejur. Am uns pască cu ou bătut cu puțin lapte și am dat-o la cuptor preîncălzit, la 200 grade Celsius pentru 50 de minute. Am scos-o din cuptor și cu ajutorul unei pensule am uns-o cu miere.
Pastiera napoletana. Așa cum spune și numele, acest deșert este specific zonei Napoli. El nu poate lipsi de pe masa de Paște a napoletanilor.
Legenda spune că sirena Partnope se îndrăgostise de frumusețea golfului napoletan și de aceea ieșea din mare în acea zonă în fiecare primăvară pentru a încânta oamenii cu frumusețea vocii ei. Într-o primăvară napoletanii s-au decis să îi ofere acesteia că omagiu, câteva simboluri culinare de ale lor. Astfel, s-au prezentat la malul mării 7 fecioare napoletane, fiecare purtând în mână o bogăție a teritoriului. Una a adus FĂINĂ - simbol al forței și bogăției câmpiei, alta URDĂ - dar al ciobanilor, altă OUĂ - simbol al vieții care se înnoiește mereu, o altă fată a adus GRÂU FIERT ÎN LAPTE, ca simbol al simbiozei dintre regnul animal și cel vegetal. A cincea față a oferit ESENȚA DE FLORI DE PORTOCALE , ca simbol al parfumului pământului, a șasea a adus MIRODENIIpentru a aminti de popoarele îndepărtate ale pământului, iar cea de-a șaptea ZAHĂRUL ce exprimă dulceața din cântecul sirenei, cântec ce îndulcea întreg Universul. Fericită pentru toate aceste daruri, sirena le luă și le așeză la picioarele zeilor, care, văzând o așa minunăție le amestecaseră între ele cu multă măiestrie dând naștere primei pastiere, o prăjitură care întrece în dulceața cântecul sirenei.
Ingrediente:
Pentru aluat:
- 250 g de făină
- 125 g unt
- 100 g zahăr
- 1 ou + 1 gălbenuș
- 1 baton de vanilie
- 1 ou pentru a unge prăjitura deasupra
Pentru umplutură:
- grâu fiert 300 de grame
- 350 g urdă (mixt oaie și capră ar fi mai bine)
- 250 g zahăr
- 1 linguriță de scorțișoară
- coajă rasă de la o lamie bio
- 2 ouă întregi + 2 gălbenușuri
- 1 esența de flori de portocală
- 1 baton de vanilie
- 30 g unt
- cedru zaharisit tăiat cubulețe
- coajă de portocală zaharisita tăiată cubulețe
Mai întâi am pregătit aluatul astfel: într-un robot de bucătărie am pus făina, zahărul și untul rece tăiat cuburi. Le-am amestecat cu robotul pentru 1 minut. Nisipul format l-am pus pe o masă de lucru sub formă unei fântâni. Am spart un ou în mijloc + 1 gălbenuș și am adăugat semnitele dintr-un baton de familie și am frământat bine. Am pus aluatul format într-o folie alimentară și l-am data la frigider pentru circa 1 oră.
Între timp am pus laptele cu untul pe foc; am adăugat grâul fiert, coajă de la lămâie razalita și am last să fiarbă la foc mic, amestecând din când în când până ce am obținut o cremă densă. Am luat-o de pe foc și am lăsat-o să se răcească amestecând-o din când în când. Am amestecat cu un mixer ouăle cu urdă, cu zahărul, scorțișoara, esența de flori de portocale și semințele de vanilie. am adăugat apoi cubulețele de cedru și de coajă de portocală și am amestecat. Am adăugat crema de grâu și am amestecat din nou.
Din aluat am tăiat o mică parte, iar din restul am întins o foaie de grosime de circa 1 cm, rotundă . Am pus într-o tavă rotundă hârtie de copt, am întins deasupra foaia de aluat. Am tăiat marginile la același nivel (circa 3 cm). Am pus în interior cremă. Am întins aluatul rămas și am tăiat panglici de o lărgime de circa 1,5 -2 cm pe care le-am așezat peste crema formând un fel de grilaj.. Le-am uns cu un ou bătut. Am dat prăjitura la cuptor ventilă la 180 grade circa 1 oră. Am last prăjitura să se răcească în tavă, apoi am scos-o și am tăiat-o.
(realizata de Rachita Greta)
